Istoria ca arena a disputei arhetipale

Cum insusi autorul o marturiseste in introducerea eseului sau, tema cartii este centrata pe "mitul cecitatii istoriei": altfel spus pe istoria vazuta ca "dare de seama despre orbi". Conjugarea... verbelor ei la diateza pasiva care nu onoreaza nici fides nici ratio , si nici conditia omului ca "subiect al istoriei", resuscita arhetipurile polaritatii majore Masculin-Feminin, sugerand lucrarea lor implacabila in istorie, alternanta lor la putere, si coagularea lor in marile Canoane ale istoriei vizibile in special la scara mileniilor...
Irationalismul istoriei, patologia cu care a fost clasat, ambele, sunt probate de intrebarea fixa ce urmeaza marilor tragedii, "cum a fost cu putinta ?". Iesirea din cosmarul istoriei pare o trezire ce confirma a posteriori "orbirea" care a patronat-o. Tragediile secolului XX (vezi substratul lor mitologic in fascism, nazism si comunism), sunt astfel considerate din unghiul "limbajului sfarsitului de domnie a arhetipului masculin" si incheierii misiunii lui istorice.
Conflictul Occidentului cu Islamul este evaluat ca o globalizare a conflictului dintre o Religie a Marii Mame ce guverneaza Democratiile liberale si ultima reduta a religiei Marelui Tata (negand astfel ideea unui conflict religios cruce vs. semiluna).
Elaborat pe o tehnica deambulatorie, ca o explorare libera a istoriei, eseul lui Coriolan Babeti, considerat de autor ca o introducere la urmatorul op dedicat "Democratiei ca Religie a Marii Mame" , dincolo de aerul riguros si erudit, propune prin aceasta damnatio a orbirii subiectului istoric, o reconsiderare a unei legitati obiective, imparabile, o insolita interpretare a istoriei pornind de la prezumtia de cecitate a actantilor istoriei si de la forta lucratoare a dimorfismului cosmic. Ubicuitatea cosmica a polaritatii Masculin/Feminin, banalitatea ei este chiar sursa fortei lucratoare a acestui dimorfism ce pune impreuna Natura si Cultura, Cosmosul si Istoria; o logodna arhetipala adeseori repudiata, discreditata pentru ofensa adusa demnitatii ratiunii, credintei si vointei omului.



Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro