Basmele romanilor, volumul VIII

Ioan Slavici (1848-1925) ramane in istoria literaturii romane si in inimile cititorilor nu doar ca nuvelist de prim rang sau ca autor al romanului Mara, ci si pentru povestile, basmele, anecdotele culese din gura poporului. Slavici s-a aratat interesat de culegerea textelor foclorice inca de la o varsta frageda. In 1869 il cunoaste la Viena pe Mihai Eminescu, prin intermediul caruia ajunge in legatura cu societatea Junimea. De altfel, unul dintre primele texte pe care le publica este un basm, Zana Zorilor, aparut in numarul din iunie 1872 al revistei Convorbiri literare. Au urmat apoi alte povesti indragite precum Florita din codru, Ileana cea sireata, Limir-imparat s.a. La Sibiu, in 1886, vede lumina tiparului bine-cunoscutul volum Pacala in satul lui.

G. Dem. Teodorescu (1849-1900) a fost un cunoscut folclorist si istoric literar muntean. Nascut la Bucuresti, urmeaza cursurile Gimnaziului "Gheorghe Lazar", studiind apoi la Liceul "Matei Basarab". La 20 de ani se inscrie la Facultatea de Litere din cadrul Universitatii din Bucuresti, pentru ca in 1875 sa obtina o bursa de studii la Paris, unde avea sa ramana doi ani. Intors in tara, se angajeaza ca profesor si preda latina si limba romana la liceele "Sf. Sava" si "Matei Basarab", printre elevii sai numarandu-se si Dumitru Stancescu.

G. Dem. Teodorescu a avut si o bogata activitate de gazetar, publicand texte de critica si istorie literara, felurite recenzii, cronici teatrale, versuri, articole politice, dar mai ales culegeri de folclor in periodice precum Romanul, Ghimpele, Suveranitatea nationala, Ateneul Roman, Binele public, Convorbiri literare, Columna lui Traian, Familia, Revista literara.

Printre volumele publicate in timpul vietii se numara Incercari critice asupra unor credinte, datine, moravuri ale poporului roman (1874), Cercetari asupra proverbelor romane (1877), Literatura populara. Notiuni despre colindele romane (1879), Poezii populare romane (1885).