Opere II

La Platon avem un caz destul de rar in epocile vechi, de spontaneitate creatoare, relativ putin prelucrata si disimulata — o opera care pastreaza destul de fidel amprenta inspiratiei genuine si care, pe de alta parte, tematizeaza inspiratia ca fenomen psihologic in cuprinsul operei sale. Probabil ca filozoful resimtea prea puternic aceasta experienta si o considera sub raport existential prea covarsitoare pentru a se stradui sa o controleze mai serios. Acesta este un motiv important pentru a intelege de ce experienta gandirii inspirate, mai ales in varianta proprie, a putut fi pusa de Plotin la temelia modelului sau teo-cosmogonic. Si vom vedea cum tocmai caracteristica propriei gandiri inspirate — de a fi originala, non-deliberativa, holistica, infra-constienta, certa, incontinenta -caracterizeaza la acest filozof si gandirea Intelectului divin, universal, creatorul Universului, de parca acest Intelect ar fi proiectia mintii lui Platon in eternitate! Andrei Cornea

Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro