Noua Revista de Drepturile Omului, nr.1/2007

De remarcat prezenta ?n noul numar a doua materiale ample. Unul este raportul ?ntocmit de Dr. David Matas si Dr. David Kilgour despre recoltarea de organe de la practicantii Falun Gong din China. Celalalt, un studiu celebru al lui Wesley Newcomb Hohfeld, C?teva notiuni juridice fundamentale aplicate rationamentului judiciar, se bucura de ?nt?ia traducere, de altfel ?curajoasa?, ?n limba rom?na. Traducerea apartine lui Remus Biliboaga, Cristinei Bidiga si Irinei Calimete, care au lucrat sub coordonarea lui Valentin Constantin ? responsabilul restituirilor.

Noua Revista a Drepturilor Omului publicase, ?n numarul sau din 2006, mate­rialul privitor la represiunea Falun Gong pregatit de organizatia Falun Gong Human Rights Group. Am aratat cu acea ocazie ca documentarea faptelor era departe de a fi ?irezistibila?, dar ca, av?nd ?n vedere gravitatea celor afirmate, publicarea materia­lului ni se pare necesara. ?n acest context, interesul pentru raportul cercetatorilor canadieni este amplificat de rigoarea impresionanta a verificarilor privind sustinerile unor victime, martori ori persoane informate care au vorbit despre una din fatetele monstruoase ale represiunii: recoltarea de organe de la membrii Falun Gong. De altfel, acest sentiment complex al ?ndoielii si al urgentei poate fi descoperit si ?n comentariile autorilor: ?G?ndul ca o asemenea practica ar putea avea loc la ?nceputul secolului XXI, ?n special daca ea se desfasoara sub patronajul unui guvern, ?ntr-o vreme c?nd valoarea individuala a vietii umane si-a c?stigat ?n sf?rsit recunoasterea pe scara larga, este deosebit de alarmant. ?n consecinta, am fost socati atunci c?nd unul dintre martori, filmat, o femeie care nu practica Falun Gong, ?nt?lnita ?n cursul acestei anchete, a declarat ca sotul sau [chirurg] i-a spus ca el personal a recoltat cornee de la aproximativ 2.000 de prizonieri Falun Gong anesteziati, din nord-estul Chinei, ?n decursul unei perioade de doi ani, ?nainte de luna octombrie 2003 (data de la care el a refuzat sa continue). Ceea ce am descoperit dupa aceea, foarte detaliat prezentat ?n acest raport, este aproape tot at?t de tulburator?.

Sectiunea de doctrina dedica doua studii reincriminarii pe cale jurisprudentiala constitutionala a insultei si calomniei, urmare a Deciziei Curtii Constitutionale nr. 62 din 18 ianuarie 2007. Corneliu-Liviu Popescu noteaza mai multe erori ale Curtii, dintre care amintesc confuzia dintre demnitatea omului, ca valoare suprema, si dreptul omului la respectarea vietii private, incluz?nd dreptul la onoare, reputatie si demni­tate, sau ideea ca orice atingere adusa oricarui drept fundamental, ar trebui reprimata penal ? ceea ce ar duce la o societate pur represiva si la banalizarea repre­siunii penale. Daca dezonoarea este ireparabila, comenteaza Corneliu-Liviu Popescu, iar demnitatea umana nu poate fi evaluata si nici compensata prin foloase materiale, ar rezulta ca orice forma de raspundere juridica si orice sanctiune ?n cazul dezonoarei ar fi inutila.

Al doilea studiu care invoca decizia Curtii Constitutionale, intitulat ?Logica? unei decizii a Curtii Constitutionale, puncteaza de asemenea sofismele Curtii. Dar cheia studiului este testul validitatii rationamentului Curtii, caruia ?i demonstreaza viciul logic. Am adauga ca nicio putere ?n stat, nici macar Curtea Constitutionala, nu e legitima sa impuna o inferenta ilogica.

Lucrarea Aurorei Martin, referitoare la violarea drepturilor femeii ?n timpul con­flic­telor armate, si cea a Alinei Gentimir asupra genocidului, ca infractiune cu carac­ter international, sunt introduceri ?n c?teva teme care si-au gasit mai putin loc ?n publicatiile rom?nesti.
Sectiunea a doua publica patru decizii ale Consiliul National pentru Combaterea Discriminarii, confirm?nd existenta discriminarilor. C?teva dintre acestea st?rnesc un interes aparte, ?ntruc?t institutiile discriminatoare sunt chiar Ministerul Justitiei si Consiliul Superior al Magistraturii.

Diana Olar a prezentat si comentat trei decizii recente ale Curtii Europene a Drepturilor Omului. Speram ca cea de-a patra sectiune sa ofere, constant, ?ncep?nd cu acest numar, o trecere ?n revista a jurisprudentei recente a CEDO.

Redactia