Din lumea celor care nu cuvanta

Emil Garleanu ramane unic in literatura romana prin forta cu care surprinde "nesemnificativul", cum il abordeaza si cum il umanizeaza. Asa cum sublinia Tudor Vianu in "Arta prozatorilor romani": "In mai multe din bucatile intrunite in volumul > finalul adauga descrierii un talc, completand si rotunjind povestirea. Accentul principal cade insa asupra evocarii, facute mai totdeauna din unghiul fiintei evocate. Povestitorul se comprima la dimensiunile musculitei pentru a resimti ceara picurata pe colturile ceaslovului ca pe niste pereti sau pentru a recunoaste in pata de zahar ramasa pe una din foi, urma unoe degete de copii. Musculita strabate foaia, se opreste in dreptul unei slove rosii si suie pana in mijlocul ei. Tot ce poate intra in mintea unei musculite si tot ce se proiecteaza din spointaneitatea ei estenotat cu sentimentul delicat, si uneori gratios, al amanuntului.

Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro