Cercetari filozofice asupra esentei libertatii umane

Fiecare fiinta se poate revela numai in contrariul sau, iubirea numai in ura, unitatea numai in conflict. Omul este asezat pe o culme de unde el insusi poarta in sine sursa propriei sale miscari in directia binelui sau a raului: in el, legatura celor doua principii nu este necesara, ci libera. El se afla la rascruce; orice va alege va fi fapta sa, insa el nu poate ramane indecis, pentru ca Dumnezeu trebuie sa se reveleze in mod necesar si pentru ca in creatie nimic nu poate ramane ambiguu.

Omul, desi nascut in timp, este creat totusi in inceputul creatiei. Actul prin care viata sa este determinata in timp nu apartine timpului, ci eternitatii: el nu precede insa viata din punct de vedere temporal, ci traverseaza timpul ca un act etern potrivit naturii sale. Prin el, viata omului ajunge pana la inceputul creatiei; de aceea, prin el, omul se afla deopotriva in afara celor create, fiind liber si fiind, el insusi, un etern inceput.

Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro