Liberalismul

Potrivit editorului acestui volum, liberalismul este ndeobste cunoscut n forma simplificata pe care au acreditat-o adversarii sai: ca un discurs mediocru despre valori terestre, n primul rnd despre prosperitatea unei minoritati, sau ca o ortodoxie doctrinara rigida, incapabila de adaptare dar utilizata ca masca a exploatarii. Volumul si propune tocmai rasturnarea acestei viziuni, prin reunirea referintelor esentiale ale istoriei liberalismului, grupate n cinci sectiuni: individul, temeiurile societatii libere, economia si capitalismul, statul liberal si, respectiv, democratia si adversarii sai. Plecnd de la Machiavelli, Thomas Hobbes, Voltaire, Condorcet sau Alain, prima sectiune nfatiseaza cele trei chipuri ale individului modern: principele, omul n starea de natura si homo oeconomicus. Fundamentele societatii snt descrise cu ajutorul discursurilor despre libertate (Friedrich von Hayek), proprietate (John Locke), toleranta (Isaiah Berlin) si pluralism (Wilhelm von Humboldt si Benjamin Constant). Sectiunea consacrata economiei vede n aceasta o alternativa la teoria contractului social: Adam Smith, Frdric Bastiat si Ludwig von Mises definesc capitalismul si stiinta care l consacra. Statul liberal este vazut ca stat minimal si stat de drept (Norberto Bobbio), ca stat protector (Pierre Rosanvallon), dar si ca o forma de articulare a separatiei puterilor (Montesquieu). n fine, adversarii democratiei - tirania majoritatii, revolutia si totalitarismul - snt nfatisati din perspectiva criticii liberale a unor autori precum John Stuart Mill, Alexis de Tocqueville, Karl R. Popper, Raymond Aron sau Leo Strauss.

Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro