Doamna cu camelii

"Mersul ei sigur, talia zvelta, narile trandafirii si frematatoare, ochii mari usor incercanati, denotau una din acele firi ardente care raspandesc in jurul lor un parfum de voluptate, precum flacoanele venite din Orient care, ... oricat de bine ar fi astupate, lasa sa scape parfumul licorii pe care o inchid. Pe scurt, puteam recunoaste in fata asta pe fecioara pe care un fleac o transformase in curtezana, dar si pe curtezana pe care un fleac ar fi transformat-o in fecioara cea mai indragostita si mai pura." ( Alexandre Dumas-fiul ) "Cati fericiti care n-au habar ca sunt fericiti!, exclama Marguerite din mijlocul nefericirilor ei. Povestea de dragoste a unei curtezane din secolul romantic ar putea sa para demodata daca - si aici a fost geniul lui Alexandre Dumas-fils - nu s-ar simti in ea cruzimea realista a vietii, care isi schimba in timp decorurile, recuzita si metodele, dar lipseste rareori din peisaj. Autorul, care a zguduit lumea literara cand si-a publicat, la numai 24 de ani, romanul, a trait o poveste de dragoste cu o demimondena care murise in 1847. Un an mai tarziu apare La dame aux camelias. Iar eroina, scoasa din conventiile sociale ale lumii franceze de la jumatatea secolului 19, ramane pur si simplu o femeie care are orgoliul de a iubi frumos. " ( Ioana Parvulescu )

Vezi mai multe detalii pe libraria ishop.ro